Cine alege astăzi un supliment alimentar nu alege doar o substanță activă, ci și o formă. Capsulele, comprimatele, pulberile, lichidele și capsulele moi au fiecare proprietăți fizice și tehnologice proprii. Acestea determină cum este ambalată, protejată, eliberată și, în final, absorbită o substanță activă. Nicio formă nu este, în principiu, mai bună decât alta. Întrebarea utilă este ce formă se potrivește pentru ce scop.
Trei criterii ne ajută să le comparăm: funcționalitatea (ce face forma cu substanța activă), ușurința administrării (cât de plăcută și de practică este utilizarea de zi cu zi) și fabricația (ce procedee sunt implicate și ce excipienți necesită acestea).
Capsulele
Capsulele tari din gelatină sau din HPMC de origine vegetală sunt forma clasică pentru substanțele active uscate. Ele protejează conținutul de lumină și umiditate, maschează gustul și sunt disponibile în multe mărimi. Variantele gastrorezistente rezistă la trecerea prin stomac și se deschid abia în intestinul subțire.
Limitele țin mai puțin de înveliș și mai mult de eliberarea propriu-zisă. O capsulă se deschide într-un singur loc și își eliberează tot conținutul dintr-odată. Pentru combinațiile cu mai multe substanțe active, care au nevoie de locuri de absorbție și de sinergii diferite, aceasta este o limitare structurală. Am explicat totul în detaliu în articolul De ce capsulele standard nu sunt suficiente.
Comprimatele
Comprimatele sunt forma cea mai ieftină pentru producția de masă. Asigură o dozare precisă, sunt extrem de stabile la depozitare și conțin adesea cantități mari de substanță activă per comprimat. În producția industrială, greu le întrece ceva.
Reversul medaliei este procesarea. Pulberile sunt comprimate sub presiune mare, adesea cu lianți, dezintegranți și agenți antiaderenți. Căldura generată prin frecare poate deteriora parțial vitaminele termosensibile. În plus, comprimatele mai mari sunt greu de înghițit pentru mulți oameni, iar dizolvarea lor în tractul gastrointestinal este mai lentă decât în cazul majorității celorlalte forme.
Pulberile
Pulberile nu au nevoie de înveliș, de presare sau de lianți. Substanța activă rămâne nemodificată și se dizolvă rapid după amestecare. Asta face pulberile deosebit de flexibile: dozele pot fi ajustate, mai multe substanțe active pot fi combinate, iar absorbția începe devreme.
Partea mai puțin plăcută este gustul. Mulți micronutrienți au un gust amar, acru sau metalic. Pulberile clasice compensează acest lucru cu arome, îndulcitori sau zahăr. Cine vrea să renunțe la astfel de adaosuri trebuie să accepte gustul natural. În plus, o pulbere liberă nu oferă nicio protecție împotriva acidului gastric, astfel că substanțele active sensibile pot fi degradate prematur.
Lichidele
Preparatele lichide, de exemplu picăturile sau siropurile, sunt absorbite deosebit de rapid. Sunt ușor de luat, potrivite pentru copii sau pentru vârstnicii cu dificultăți la înghițire și conțin adesea o concentrație mică de substanță activă, care poate fi dozată fin.
Punctul slab al acestei forme este stabilitatea. Multe substanțe active își pierd mai repede eficacitatea în soluție apoasă, se oxidează sau reacționează cu alte ingrediente. Adesea sunt necesari conservanți sau îndulcitori pentru a asigura termenul de valabilitate și gustul. După deschidere, produsul se păstrează doar o perioadă limitată.
Capsulele moi (softgel)
Capsulele moi sunt capsule umplute cu ulei sau cu o suspensie lipidică. Pentru substanțele active liposolubile, precum omega-3, vitamina D, vitamina E sau coenzima Q10, ele sunt una dintre cele mai bune forme cu înveliș. Conținutul este deja dizolvat, ceea ce ușurează absorbția în intestin față de pulberile uscate. În plus, învelișul protejează de oxigen și, astfel, de oxidarea lipidelor conținute.
Pe de altă parte, și aici se aplică principiul eliberării în bolus, într-un singur loc. Capsulele moi clasice sunt făcute de obicei din gelatină de origine animală; variantele vegetale sunt mai pretențioase din punct de vedere tehnic și mai rare. Volumul de umplere este limitat, așa că amestecurile voluminoase de minerale sau pulberi nu încap în capsule moi. În plus, căldura și presiunea din procesul de fabricație pot deforma învelișul sau pot afecta lipidele conținute.
Ce ar trebui să ofere forma ideală
Dacă punem cele cinci opțiuni una lângă alta, putem formula câteva cerințe care ar fi importante pentru o formulă modernă cu mai multe substanțe active:
- Eliberare controlată, pe cât posibil eșalonată în timp, pentru ca transportorii din intestin să nu fie suprasolicitați
- Protecția substanțelor active sensibile împotriva acidului gastric, a oxidării și a umidității
- Un purtător compatibil cu lipidele, pentru ca vitaminele liposolubile și acizii grași omega-3 să se afle în starea în care sunt absorbiți
- Fără excipienți inutili, precum lianți, agenți antiaderenți, arome și îndulcitori
- Ușor de luat, fără dificultăți la înghițire și fără un gust propriu puternic
Niciuna dintre formele consacrate nu îndeplinește toate aceste condiții în același timp. Comprimatele și capsulele sunt stabile, dar rigide în ceea ce privește eliberarea. Pulberile și lichidele sunt flexibile, dar sensibile sau cu gust pronunțat. Capsulele moi rezolvă problema lipidelor, dar transferă logica de bolus a capsulei asupra unei alte clase de substanțe.
Cu tehnologia SphiroX, VYKEA urmărește să reunească mai multe dintre aceste proprietăți într-o singură formă. Micronutrienții sunt încapsulați în sfere mici, fabricate fără presare și fără lianți. Sferele sunt gastrorezistente, permit o eliberare controlată, nu au nevoie de arome și sunt livrate în plicuri predozate. Astfel, VYKEA își propune să remedieze simultan mai multe puncte slabe tipice ale formelor de administrare luate separat.
Concluzie
Întrebarea despre cea mai bună formă de administrare este, de fapt, o întrebare despre cerințe. Pentru o substanță simplă, bine tolerată, o capsulă sau un comprimat este suficient. Pentru substanțele active liposolubile, o capsulă moale sau o suspensie în ulei este alegerea firească. Pentru formulele complexe, cu mai multe substanțe active care trebuie eliberate eșalonat și absorbite la locul potrivit, merită să privim dincolo de formele clasice.
VYKEA a ales în mod deliberat forma de plic cu încapsulare SphiroX, pentru că astfel funcționalitatea, toleranța și ușurința administrării pot fi îmbinate judicios în cazul combinațiilor complexe de micronutrienți.
